(0-241) 2-21-87

datele de Contact ale primăriei

Vizitează-ne

Adresa primăriei

Bd. Ștefan cel Mare 14

Orașul Cimișlia

Scrieți-ne un mesaj

Noutățile primăriei

Raportul primarului orașului Cimișlia privind activitatea primăriei în anul 2018

17-04-2019, 17:03

  Orașul Cimișlia este un oraș de dimensiuni medii, dar amplasamentul geografic și alți factori favorabili ar trebui să-i dea o importanță mai mare în viața economică politică culturală a regiunii.

În ultimul număr al Monitorului Oficial al Republicii Moldova a fost publicat programul desfășurat de investiții în repararea drumurilor comunale, locale și naționale pentru anul 2019. Și in acest program se vede atitudinea diferită a autorităților centrale și raionale față de orașele de reședință în dependență de apartenența politică. În raioanele Hîncești Căușeni sunt alocați pentru pentru drumuri în orașe de 2 ori mai mulți bani decît pentru orașul Cimișlia, iar repartizarea banilor în interiorul raioanelor este determinată de președinții de raioane. Orașul Cimișlia și așa este discriminat în comparație cu orașele, numite recent municipii, dar care sunt de aceeași talie ca și orașul Cimișlia.

La aniversarea a 25 ani de la instituirea asociației orașelor din România, la care au participat, miniștri secretari de stat și președintele României, s-a vorbit mult despre rolul orașelor, ca principalul bastion al dezvoltării rurale, orașele susțin dezvoltarea în raza de aproximativ 30 km și este necesar să fie susținite de stat. Municipiile, orașe mai mari, ca regulă nu mai au nevoie de susținere din partea statului, avînd venituri suficiente.

APL are două funcții de bază:

1. De reprezentare și realizare a intereselor cetățenilor în  dezvoltarea a localității.

2. De asigurare a populației cu serviciile necesare.

 I. Reprezentarea și realizarea intereselor cetățenilor localității

Am realizat mai multe acțiuni pentru reprezentarea și realizarea intereselor cetățenilor localității prin activitatea mea în calitate de Primar, vicepreședinte CALM, delegat CALRCE în relațiile cu autoritățile statului, partenerii de dezvoltare – Delegația UE, ambasadele Romaniei, SUA, Franției, Poloniei și altor state, cu USAID, cu PNUD, Convenția Primarilor ș.a..

În calitate de Primar am studiat cu atenție problemele cu care se confruntă cetățenii, am identificat interesele lor, am participat la elaborarea diferitor planuri și programe care ne-ar da un impuls spre dezvoltare.

În anul 2018 au fost organizate 7 ședințe ale consiliului orășenesc la care au fost înaintate 180 proiecte de decizii dintre care au fost adoptate – 148.

Au fost emise 185 dispozitii ale activității primarului pe întrebări generale și  210 referitor la personalul scriptic. A fost pus în funcțiune  Ghișeul unic.

Probleme majore:

-  cod roșu de migrație (deficit de forță de muncă);

-  industria locală avansează insuficient;

-  schimbări climatice;

- sărăcie, venituri derizorii în bugetul orașului, în special venituri proprii, politizarea excesivă a finanțării din fondurile naționale, din bugetul raional.

Din tabelul nr. 1 se vede cum au crescut veniturile în bugetul orășenesc. Din 2013 administrarea și finanțarea școlilor a trecut de la Primărie la Consiliul raional și ministerul finanțelor și atunci veniturile în bugetul orașului au scăzut brusc. În orașul Cimișlia această scădere a fost mai pronunțată și agravată de faptul că în anul 2013 consiliul raional a lipsit totalmente orașul de transferuri cu destinație specială pentru finanțarea grădinițelor de copii, în rezultat orașul a pierdut peste 4 mln lei, iar colectivul primăriei a trebuit să depună un efort mare pentru colectarea mai deplină a banilor din surse ce țin de venitul propriu, a dătoriilor la buget și să reducă investițiile. Dependența de Consiliul raional, care a prejudicat bugetul orașului cu peste 4 mln. lei în anul 2013, se vede foarte bine în comparație cu finanțarea pentru anul 2014 prin compararea cifrelor din tabliță. Din 2014 pînă în anul 2018 creșterea veniturilor a fost permanentă, dar în mare dependență de banii veniți din alte surse. Mai mulți bani au venit în bugetul orașului în anul 2014 cînd au avut loc alegeri parlamentare – 3600 mii lei pentru drumuri și în anul 2017 cînd au fost primiți 1220,8 lei din Fondul pentru situații excepționale și 2250,0 mii lei de la consiliul raional, majoritatea pentru drumuri. În anul 2016 bugetul a pierdut 715 mii lei într-un litigiu cu fostul concesionar al apeductului și rețelelor de canalizație, SRL Făclia.  

            De la 01.01.2015 bugetul orașuluii se formează după noi reguli, care exclud politizarea banilor publici la acest nivel.

  În ultimii 3 ani veniturile proprii în bugetul orășenesc constituie în medie 41,6% din totalul veniturilor. Tendința de creștere a veniturilor proprii poate fi urmărită obiectiv din anul 2015, sumele fiind comparabile, iar suma din anul 2014 de 6021,8 mln. lei caracterizează situația de pînă la modificarea legii, cînd s-a renunțat la formarea bugetului după normativele de cheltueli, formulă care nu stimula eforturile autorităților locale pentru sporirea veniturilor proprii. Din 2015 pînă în 2018 veniturile proprii acumulate anual în bugetul orășenesc au crescut cu 133,4 %. Creșterea veniturilor proprii, în cifre absolute, a avut loc în primii ani 2015-2016 ca mai apoi suma veniturilor proprii să rămînă de fapt aceeași pe parcursul ultimilor 2 ani, aceasta rezultă din epuizarea rezervelor de creștere identificate.  Consiliul orășenesc deja pe parcursul ultimilor 3 ani n-a majorat impozitele și taxele locale, ținînd cont de capacitatea de suportare a populației sărăcite și contînd pe diminuarea fenomenului migraționist și stimularea economiei locale, care are tendință spre depresie. Aste adevărat și că Parlamentul deja pe parcursul a peste 15 ani n-a majorat rata maximală pentru impozitul funciar.

Specialiștii primăriei depun permanent eforturi pentru valorificarea rezervelor și recuperarea datoriilor la buget, de exemplu în anul 2018 au fost reduse restanțele la plata impozitelor pe bunurile imobiliare cu 57,5 mii lei.

Din această analiză rezultă că posibilitatea de dezvoltare a localităților din componența unității administrativ teritoriale orașul Cimișlia depinde de modificarea legislației Republicii Moldova  cu suplimentarea surselor de formare a bugetelor locale și în primul rînd a veniturilor proprii (asemănător UTA Găgăuză), depolitizarea fondurilor naționale de dezvoltare și de ajutoare substanțiale din partea partenerilor externi de dezvoltare.

În anul 2018 în oraș au fos implementate cîteva proiecte investiționale cu parteneri externi, printre care:

-  secția de producere a bricheților la întreprinderea municipală;

-  revitalizarea urbană (terenul sportiv din Scuarul Copilăriei).

Acum suntem în cîteva proiecte, precum Convenția Primarilor (iluminarea stradală), Primarii pentru creștere economică, IFAD (curățirea de nămol a iazului Japari), ambasada Franței (împreună cu comunele Ecaterinovca și Selemet – dezvoltarea turismului), Fondul Solidaritate Revitalizarea urbană (al doilea proiect).

Mai dificil derulează relațiile și proiectele finanțate din fondurile naționale.

Astfel suntem nevoiți să implementăm proiectele precum recultivarea poligonului pentru depozitarea deșeurilor solide și construcția poligonului temporar cu forțe proprii, construcția infrastructurii parcului industrial cu forțe proprii. Ultimii ani nici orașul, nici raionul Cimișlia nu primesc finanțări din Fondul de Dezvoltare Regională. Iar din Fondul Ecologic Național în anul 2018 am primit doar 384 mii lei din cei 3654,0 mii lei planificați și promiși, noi am investit 643,0 mii lei cu intenția de a nu reține lucrările de construcție a canalizației și stației de pompare a apelor reziduale în regiunea dinspre Cenac..

Am depus eforturi pentru aprofundarea relațiilor de colaborare cu localitățile înrudite precum Hîrlău, Huși, Vălenii de Munte, Câmpina, comunele din Polonia (Novogrod Bobrjansk, Rokicini), Belorusia (Vileyka), am dezvoltat colaborări cu mun. Cluj-Napoca, mun. Slobozia, or. Sighișoara și alte localități din România în contextul Centenarului Unirii, cu speranța că vom primi și foloase materiale. S-a reușit doar primirea unui ajutor de 20,0 mii RONI de la mun. Câmpina și participarea apicultorilor noștri la târgul mierii din mun. Câmpina.

 Am continuat eforturile pentru impulsionarea dezvoltării economiei orașului:

- finalizată elaborarea și verificarea documentației de proiect pentru construcția Lacului de acumulare a apei din rîul Cogîlnic „Iazul lui Iepure”, construcția pieței agroalimentare regionale.

- a fost deblocată dezvoltarea parcului industrial Cimișlia prin recultivarea poligonului vechi pentru depozitarea deșeurilor solide și susținerea construcției fabricii de procesare a laptelui de oi.

- în rezultatul colaborării cu Zona Economică Liberă (ZEL) Bălți, parlamentul a adoptat o lege prin care pe suprafața de 20,0 ha din parcul industrial va fi o înființată o filială a ZEL.

În anul 2018 am început realizarea proiectului Grădina botanică din Cimișlia. 

Detalii accesați link-ul:

http://cimislia.md/upload/Raportul%20Primarului%20pentru%202018.docx%20REDACTAT%20(1).pdf

http://cimislia.md/upload/Raportul%20Primarului%20pentru%202018%20tabli%C8%9Ba%20(2).docx%20REDACTAT.pdf

/