(0-241) 2-21-87

datele de Contact ale primăriei

Vizitează-ne

Adresa primăriei

Bd. Ștefan cel Mare 14

Orașul Cimișlia

Scrieți-ne un mesaj

Noutățile primăriei

Notificare de la Reprezentatul Guvernului în teritoriu cu privire la Decizia despre sărbătorirea Centenarului Marii UNIRI

26-04-2018, 10:44

Mai jos răspuns la NOTIFICARE:

Nr. 239 din 17.04.2018

La nr. 1304/OT7-84 din 27.03.2018

       Șefului Oficiului Hîncești al Cancelariei de Stat,

                                                                            Reprezentant al Guvernului d-lui Ion MEREUȚĂ

 In rezultatul examinarii Notificarii Oficiului Teritorial Hincesti privind Decizia Consiliului Cimislia nr. 1/20 din 16.02.2018 „Cu privire la sărbătorirea Centenarului UNIRII”, s-a constatat ca aceasta este incerta si neintemeiata legal. Incriminînd încălcarea legii, Oficiul urma sa faca referinta la normele legale incalcate, dar nu la princiipii constitutionale de organizare a statului si societatii in general, prevazute de art. 1 si 2 din Constitutia Republicii Moldova.

  1. „Declarația de recunoaștere a valabilității ACTULUI UNIRII din 27 martie 1918”, aprobată prin pct. 2 al deciziei Consiliului orășenesc  Cimislia nr. 1/20 din 16.02.2018 „Cu privire la sărbătorirea Centenarului UNIRII” se referă la atributii din domeniul cultural - istoric, prevazute pentru consiliile locale expres in art. 14 alin. (2) lit. v) si v1) din Legea privind administratia publica locala nr. 436 din 28.12.2006 și art. 4 (1) j) din Legea privind descentralizarea administrativă nr. 435 din 28.12.2006.  Declarația se referă la evenimente istorice, care au avut loc și în ele a fost implicat teritoriul Republicii Moldova (în prezent) și teritoriul orașului Cimișlia, ai cărui locuitori sînt  reprezentați de primar și consilierii aleși în consiliul orășenesc, evenimente pe care nimeni nu le poate contesta că ar fi avut loc.  Evenimentele în cauză se interpretează diferit, dar aceasta nu dă autorităților centrale ale statului dreptul să instaleze, cu implicarea Cancelariei de Stat, cenzura, să impună interpretare unică evenimentelor istorice majore, care s-au produs în teritoriul pe care locuim și în afara granițelor Republicii Moldova.

            De fapt, apreciind „Declarația de recunoaștere a valabilității ACTULUI UNIRII din 27 martie 1918” ca  ilegală, Cancelaria de Stat întră în contradicție cu faptul condamnarii pactului Ribentrop Molotov și anexei secrete de către Rusia, Germania, Romania și Republica Moldova.       Competențele Cancelariei de Stat sînt enumerate în art. 14 din  Legea privind descentralizarea administrativă nr. 435 din 28.12.2006, art. 64 din Legea privind administratia publica locala nr. 436 din 28.12.2006 și nu prevăd aprecierea legalității documentelor adoptate la o anumită perioadă istorică, respectiv și a unor măsuri cu caracter istoric și cultural manifestate prin acțiunea simbolică privind „Declarația de recunoaștere a valabilității ACTULUI UNIRII din 27 martie 1918”, care nu poate fi considerat un act normativ.

  1. Cat priveste normele constitutionale concrete, prin Notificare Oficiul Cancelariei de Stat incalcă art. 109 (principul autonomiei locale) precum si principii ale dreptului internațional și asa drepturi fundamentele ale omului cum ar fi libertatea constiintei, opiniei si a exprimarii, de creatie, garantate de art. 4, art. 8, art. 30-33 din Constitutia Republicii Moldova, aplicabile si alesilor locali.  Articolul 64 din Legea nr. 436, n-a împuternicit Cancelaria de Stat să dea aprecieri evenimentelor istorice, opiniilor liber exprimate de cetățeni și de reprezentanții lor.  Apropo Legea nr. 436 nu limitează atribuțiile primarului și a consiliului local ca autoritate reprezentativă a cetățenilor care i-au ales, ea limitează și reglamentează doar aria competențelor delegate și competențelor proprii, în privința cărora se exercită atribuțiile deliberative și de executare a deciziilor consiliului local.  Aleșii locali pot să-și reprezinte și își reprezintă comunitatea sa nu numai pe teritoriul administrat de primărie, în instituțiile statului, dar și în raport cu alte autorități și persoane.
  2. Notificarea Oficiul Cancelariei de Stat încalcă și tratatele internaționale, de exemplu ignoră prevederile art. 18, art. 19, art. 21, art. 27, art. 29 (2) din „Declaratia universala a drepturilor omului” proclamată la 10 decembrie 1948 de către Adunarea Generala a O.N.U, la care a aderat și Republica Moldova, și care prevede expres:

Art. 19 Orice om are dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii; acest drept include libertatea de a avea opinii fara imixtiune din afara, precum si libertatea de a cauta, de a primi si de a raspindi informatii si idei prin orice mijloace si independent de frontierele de stat.”

Art. 21

1. Orice persoana are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale tarii sale, fie direct, fie prin reprezentanti liber alesi.

3. Vointa poporului trebuie sa constituie baza puterii de stat;”

Art. 29

1. Orice persoana are indatoriri fata de colectivitate, deoarece numai in cadrul acesteia este posibila dezvoltarea libera si deplina a personalitatii sale.

2. In exercitarea drepturilor si libertatilor sale, fiecare om nu este supus decit numai ingradirilor stabilite prin lege, exclusiv in scopul de a asigura cuvenita recunoastere si respectare a drepturilor si libertatilor altora si ca sa fie satisfacute justele cerinte ale moralei, ordinii publice si bunastarii generale intr-o societate democratica.

3. Aceste drepturi si libertati nu vor putea fi in nici un caz exercitate contrar scopurilor si principiilor Organizatiei Natiunilor Unite.

            Notificarea Oficiul Cancelariei de Stat contravine și prevederilor Cartei Europene a Autonomiei Locale semnată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, semnată mai tîrziu și de Republica Moldova.  Preambulul acesteia prevede:

Considerînd că colectivităţile locale reprezintă unul din principalele fundamente ale oricărui regim democratic”;

Considerînd că dreptul cetăţenilor de a participa la gestiunea treburilor obşteşti face parte din principiile democratice comune ale tuturor statelor membre ale Consiliului Europei”;

Convinşi că acest drept poate fi exercitat în modul cel mai direct la nivelul local”;

Convinşi că existenţa de colectivităţi locale împuternicite cu responsabilităţi efective permite o administraţie în acelaşi timp eficace şi apropiată de cetăţean”;

Conştineţi de faptul că apărarea şi întărirea puterii locale în diferitele ţări ale Europei reprezintă o contribuţie importantă la edificarea unei Europe fondate pe principiile democraţiei şi ale decentralizării puterii”;

Respectiv unele articole din Carta Europeană a Autonomiei Locale prevăd expres:

Articolul 4 Raza de acţiune a autonomiei locale

2. Colectivităţile locale dispun în cadrul legii de toată latitudinea de a lua iniţiativa pentru orice chestiune care nu este exclusă din cîmpul competenţelor lor sau care este atribuită unei alte autorităţi”.

Articolul 8 Controlul administrativ al acţiunii colectivităţilor locale

1. Orice control administrativ asupra colectivităţilor locale nu poate fi exercitat decît potrivit cu formele şi în cazurile prevăzute de constituţie sau de lege.

2. Orice control administrativ al acţiunii colectivităţilor locale nu trebuie în mod normal să aibă în vedere decît a asigura respectul legalităţii şi a principiilor constituţionale.

3. Controlul administrativ al colectivităţilor locale trebuie să fie exercitat respectînd raportul între amploarea intervenţiei autorităţii care exercită controlul şi importanţa intereselor pe care ea înţelege a le proteja”.

4.  Autorii Notificării au confundat Legea privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale nr. 317 din 18.07.2003, făcînd trimitere la o lege inexistentă cu nr. 397 din 16.10.2003 și au aplicat-o neadecvat la Decizia consiliului orășenesc și la Declarație privind noțiunea de ierarhie a actelor normative.

Art. 8 (1) din Legea respectivă prevede: „Ierarhia actelor normative se structurează în funcţie de categoria acestora şi de autoritatea publică competentă de a le emite”. Consiliul orășenesc Cimișlia n-a pretins să schimbe legile de diferite categorii ori  Constituția Republicii Moldova.  Nu sînt aduse dovezi și nu se concretizează prin care prevederi ale Deciziei și a Declarației n-a fost respectată ierarhia actelor normative, ori ierarhia competențelor.

            Ierarhia competențelor ține de principiile subsidiarității, integrităţii competenţelor,  responsabilității pentru calitatea serviciilor publice şi de utilitate publică prestate populației, raționalității economice, autonomiei locale și nu de funcția reprezentativă (art. 3 lit. a), b), d), i), art. 6 (1) din Legea nr. 435).

5.         La adoptarea Deciziei nr. 1/20 din 16.02.2018, consiliul orășenesc Cimișlia n-a încălcat prevederile art. 4 (3) din Legea nr. 435, invocat în Notificare.  Conform art. 4 alin. (3) din Legea respectivă „Autorităţile publice locale de nivelurile întîi şi al doilea, în limitele legii, dispun de libertate deplină de acţiune în reglementarea şi gestionarea oricărei chestiuni de interes local care nu este exclusă din competenţa lor şi nu este atribuită unei alte autorităţi.  Alte competenţe proprii autorităţilor publice locale pot fi atribuite acestora numai prin lege”.

De fapt competența de bază a consiliului orășenesc și a primarului este de a reprezenta colectivitatea locală în raport cu alte autorități publice și ea nu este exclusă prin lege și nu-i atribuită și nici nu poate fi atribuită altei autorități.

            Afirmația din Notificare, precum că „Consiliul orășenesc Cimișlia și-a însușit competențele organului legislativ superior” nu este fondată.  Consiliul orășenesc Cimișlia nu pretinde și nu și-a asumat nici una din atribuţiile de bază  a Parlamentului, prevăzute de  articolul 66 din Constituție, inclusiv atribuția: „n) iniţiază cercetarea şi audierea oricăror chestiuni ce se referă la interesele societăţii;”, n-a pus la îndoială și n-a chemat la neglijarea statutului Parlamentului ca organ reprezentativ suprem şi legislativ, conform art. 60 (1) din Constituţia Republicii Moldova „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului”, doar și-a făcut datoria să celebreze evenimentul referitor la Actul Unirii din 27.03.1918.  Aceasta nu reprezintă o încălcare a legii și Cancelaria de Stat ar fi trebuit, în mod adecvat, să generalizeze declarațiile autorităților publice locale privind Centenarul Unirii și să prezinte aciastă informație Guvernului și Parlamentului pentru ca aceste instituții să decidă la nivel național cum urma să se sărbătorească Centenarul Unirii și să țină cont de aceste opinii în cadrul integrării europene.  Opinia expusă în „Declarația de recunoaștere a valabilității ACTULUI UNIRII din 27 martie 1918” corespunde aspiraţiilor de integrare cu Uniunea Europeană și nu contravine adevărului istoric. Actual în Parlament se discută întroducerea în Constituția Republicii Moldova a obiectivului privind aderarea la Uniunea Europeană și se cunoaște că aderarea la Uniunea Europeană, va fi însoțită de cedări a unor atribuții ce țin de suveranitatea statului și aceste discuții, luări de opinie nu sînt „tabu”.

            Astfel într-un stat democratic, după cum se pretinde şi Republica Moldova, nimeni nu poate deține monopolul de a gîndi și a propune soluții, cu atît mai mult nimeni nu are dreptul de a intimida cetățenii și autoritățile publice locale în realizarea dreptul garantat de art. 32 (1) din Constituție, citez: „Oricărui cetăţean îi este garantată libertatea gîndirii, a opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin cuvînt, imagine sau prin alt mijloc posibil.”. Declarația nu prejudiciază onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie - art. 32 (2) din Constituție. Declarația nu cade nici sub incidența art. 32 (3) din Constituție: „Sînt interzise şi pedepsite prin lege contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi alte manifestări ce atentează la regimul constituţional”.

            În Notificare este citat corect art. 3 (1) din legea nr. 436:  „Administrarea publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor publice locale şi consultării cetăţenilor în probleme locale de interes deosebit”, doar că această prevedere confirmă legalitatea deciziei nr. 1/20 din 16.02.2018 și competența consiliului orășenesc Cimișlia, privind aprobarea „Declarației de recunoaștere a valabilității ACTULUI UNIRII din 27 martie 1918”.

6.         Consiliul orășenesc Cimișlia, prin Declarația adoptată, n-a atentat și n-a decis prejudicierea suveranității poporului Republicii Moldova, caracterul unitar, indivizibil și independența statului. Acuzația precum că, citez: „autoritatea deliberativă din or. Cimișlia a eludat art. 1 alin 1 și art. 2 din Constituție” este nefondată, declarativă.

            Prin urmare, „Declarația de recunoaștere a valabilității ACTULUI UNIRII din 27 martie 1918” este întemeiată pe prevederile art. 18, art. 19, art. 21, art. 27, art. 29 (2) din „Declaratia universala a drepturilor omului”, pe Preambului și art. 4, art. 8 din Carta Europeană a Autonomiei Locale, art. 4, art. 8, art. 31-34, art. 39, art. 60, art. 109, art. 112 din Constituția Republicii Moldova, art. 3 lit. a), b), d), i), art. 4 (1) lit. j), (3), art. 6 (1), art. 14 din Legea privind descentralizarea administrativă nr. 435 din 28.12.2006, art. 3 (1), art. 14 (2) lit. v), v1), art. 64 din Legea privind administratia publica locala nr. 436 din 28.12.2006.

Primarul orașului Cimișlia                                                                   Gheorghe Răileanu

Reprezentantul  Consiliului orășenesc Cimișlia                                Leonid Fedorenco

în instanțe de judecată